Se anunță un an cu emoții pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia CE. Motivul? – Procurorii europeni, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, investighează presupuse încălcări ale legii, în legătură cu negocierile și mesajele dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, privind livrarea de vaccinuri anti-COVID.
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a vorbit pentru Gândul despre acest subiect care stârnește multe controverse, mai ales într-un an electoral cu mize uriașe. Acesta a punctat faptul că „Parchetul European nu are reputația instrumentării rapide a unor dosare care au mize politice atât de mari.”
Informația că EPPO investighează cazul pune însă și mai mult sub semnul întrebării rolul preşedintei Comisiei Europene în acest mega-contract privind vaccinurile, a cărui valoare estimată a fost de peste 20 de miliarde de euro.
Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat acheta de la procurorii belgieni care o investigau de câteva luni pe Ursula von der Leyen în legătură cu „interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de Politico şi unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège.
Procurorii EPPO sunt în stadiul investigării unor presupuse infracţiuni penale şi deocamdată nimeni nu a fost încă pus sub acuzare în legătură cu acest caz, au precizat jurnaliștii de la Politico. Publicația a văzut documentele în baza cărora este investigată von der Leyen și are confirmarea unui purtător de cuvânt al parchetului din Liège.
La mai bine de patru ani de la izbucnirea pandemiei, procedurile și transparența achiziției de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană sunt încă subiecte controversate, mai ales după ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer, pentru o achiziție de până la 1,8 miliarde de doze.
După ce Ombudsmanul European a acuzat Comisia Europeană că ascunde conținutul negocierilor preliminare purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer în 2021, aceeași problemă este semnalată și în raportul din Curții de Conturi Europene, care atrage atenția că nu a avut acces la informațiile privind implicarea președintei CE în aceste discuții.
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a dezvăluit de ce nu crede că ancheta Parchetului European va afecta procesul de realegere al Ursulei von der Leyen, actuala șefă a Comisiei Europene.
„Parchetul European nu are reputația instrumentării rapide a unor dosare care au mize politice atât de mari. Cred că se va aștepta deznodământul alegerilor europene și a rezultatului negocierilor pentru desemnarea noului președinte al Comisiei.
În cazul în care doamna von der Leyen va fi recondusă în funcție, este greu de crezut că ancheta va duce la condamnarea unui președinte în exercițiu al Comisiei. Prin urmare, ancheta Parchetului European nu va afecta procesul de realegere al doamnei von der Leyen”, a declarat analistul.
Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după ce lobbyistul Frédéric Baldan a depus o plângere penală la parchet.
Ulterior, s-au alăturat și guvernele ungar și polonez – deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după ce alegerile au fost câștigate de pro-europeanul Donald Tusk, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Procurorii EPPO sunt în stadiul investigării unor presupuse infracţiuni penale şi deocamdată nimeni nu a fost încă pus sub acuzare în legătură cu acest caz, precizează POLITICO.â
Scandalul supranumit „Pfizergate” a fost dezvăluit mai întâi de The New York Times, care a scris despre schimbul de mesaje care ar fi avut loc în timp ce Ursula von der Leyen şi Bourla discutau termenii acordului, ceea ce a dus la depunerea unei plângeri separate împotriva Comisiei Europene, după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor, în urma unei cereri de acces la documente.
Reamintim că EPPO conduce investigaţii paneuropene privind infracţiunile financiare şi, teoretic, ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte ţări din Europa, cum ar fi Germania, ţara natală a lui von der Leyen, au mai precizat jurnaliștii Politico. Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor text sau chiar să confirme existenţa lor.
Fostul premier Florin Cîțu, doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă- dar și Andrei Baciu, fost secretar de stat în MS, sunt urmăriți penal în dosarul achiziției nelegale a vaccinurilor.
Prejudiciul calculat de procurori pentru dozele ce vaccin cumpărate degeaba de statul român depășește un miliard de euro.
Procurorii DNA își argumentează acuzațiile în dosarul vaccinurilor anti-Covid, în care Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt cercetați pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, pe faptul că cei trei, care erau prim-ministru, respectiv miniștri ai Sănătății, au aprobat cumpărarea a zeci de milioane de doze de vaccin peste necesarul deja contractat, care acoperea mai mult decât suficient populația estimată a se vaccina împotriva virusului SARS-CoV-2.
„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, se arată într-un comunicat DNA.
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată la Congresul PPE de la Bucureşti, candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia executivului comunitar.
Candidatura ei a fost aprobată cu 400 de voturi pentru şi 89 împotrivă, din cele 489 de voturi valabil exprimate. Alte zece voturi au fost anulate. Ea a fost singurul candidat pentru a conduce lista PPE la scrutinul european din 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia CE.
Adresându-se PPE înainte de vot, Von der Leyen le-a mulţumit colegilor de partid pentru încredere şi sprijin şi a spus că este „onoarea unei vieţi să serveşti” Uniunea Europeană.
„Alegerile din acest an, mai importante ca oricând. În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, Rusia a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului”, a precizat actuala șefă a Comisiei Europene.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la Congresul PPE, că alegerile europarlamentare din acest an vor fi mai importante ca oricând, în contextul în care în lume sunt pericole mai mari ca niciodată, iar Rusia a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul afându-se acum în cel de-al treilea an.
„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată.
Vedem puterea, pericolele care se ridică, războiul din Gaza, din Orientul Mijlociu, vedem concurenţa economică agresivă din partea Chinei şi a altora şi aici, la noi acasă, Putin încearcă să rescrie istoria şi să ne conducă viitorul. Împrăştie ură, folosind războiul cibernetic din spatele ecranelor.”
Situația a intrat în atenție după ce Ombudsmanul European Emily O’Reilly a reproşat Comisiei Europene că a refuzat să dea informaţii presei despre schimburile de SMS-uri dintre şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, pe tema achiziţiei de vaccinuri împotriva COVID-19.
Raportul special al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID semnalează aceeași problemă pe care a ridicat-o și Ombudsmanul European, că președinta Comisiei Europene a ascuns detaliile discuțiilor purtate prin SMS cu directorul executiv al companiei Pfizer, înainte de a se încheia acordul preliminar cu compania farmaceutică americană, discuții care au deschis calea pentru contractul de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin ARNm împotriva coronavirus, semnat în mai 2021.
Discuțiile anterioare primelor două acorduri de achiziție de vaccin încheiate de UE în noiembrie 2020 și februarie 2021 au fost purtate de o echipă formată din oficiali ai Comisiei Europene și din șapte state membre, iar rezultatele au fost prezentate unui comitet director de supraveghere a negocierilor și validare a contractelor pentru vaccinuri, format din reprezentanți din toate cele 27 de state, care au semnat acordurile.
Procedura nu a mai fost însă urmată întocmai și în cazul celui de-al treilea și cel mai mare contract al UE, semnat în mai 2021. Pentru acesta, în martie 2021, Ursula von der Leyen a purtat negocierile preliminare cu conducerea Pfizer – inclusiv prin SMS-uri cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla – și tot ea a prezentat rezultatele comitetului director, în aprilie.
Ce s-a discutat în acel schimb de SMS-uri între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer nu se cunoaște nici până în prezent, pentru că CE a transmis oficial că nu este obligată să păstreze SMS-urile responsabililor săi de rang înalt şi nu mai deţine acele mesaje.
Conținutul lor însă este cu atât mai important cu cât acea discuție preliminară a președintei Comisiei Europene cu CEO-ul Pfizer au deschis drumul către semnarea celui mai mare contract pentru achiziția de vaccinuri încheiat de UE de la începutul pandemiei. Primele două contracte au asigurat până la 600 de milioane de doze, iar cel de-al treilea a fost încheiat pentru achiziția a 900 de milioane de doze, cu opțiunea de a comanda încă 900 de milioane, care să fie livrate în 2022 și 2023.
Costurile acestor achiziții de vaccinuri nu au fost prezentate niciodată oficial, ci doar estimate din diverse declarații făcute de oficiali, fiind vehiculate sume între 15 și 20 de euro pentru o doză.
Refuzul Comisiei Europene de a le prezenta a dus la apariția unor controverse și a lăsat loc unor speculații legate influențarea deciziilor UE de interesele companiilor farmaceutice.
În raportul publicat pe 12 septembrie, Curtea de Conturi Europeană a notat evoluția discuțiilor pentru semnarea contractului din mai 2021 pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri, care a atras costuri uriașe.
Legat de acest contract, Curtea de Conturi Europeană, organismul de supraveghere a bugetului UE, a cerut Comisiei Europene să îi furnizeze informații cu privire la negocierile preliminare desfășurate în vederea încheierii acestui acord (experții științifici consultați și consilierea primită, calendarul discuțiilor, înregistrări ale discuțiilor și detalii privind termenii și condițiile convenite). Niciuna dintre aceste informații nu a fost însă pusă la dispoziția Curții.
Curtea a avut acces la documentele relevante ale Comisiei Europene, cu excepția celor legate de implicarea președintei CE în negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech. Au fost examinate procesele-verbale ale reuniunilor, rapoartele interne ale Comisiei, corespondența prin e-mail și acordurile (preliminare) de achiziție”, scrie în raportul de audit.
Curtea de Conturi Europeană amintește și de cazul deschis de Ombudsmanul European, pe 16 septembrie 2021, cu privire la refuzul Comisiei Europene de a acorda acces public la schimbul de mesaje SMS dintre președinta CE Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer care a avut loc în timpul negocierilor preliminare. În raportul Ombudsmanului din 26 ianuarie 2022 se constata că modul în care Comisia a tratat această cerere constituie un caz de ”administrare defectuoasă”. Raportul recomanda Comisiei să caute din nou mesajele SMS relevante și să evalueze dacă pot fi făcute publice.
Raportul Curții de Conturi Europene a examinat și dacă, până la sfârșitul anului 2021, Comisia și statele membre au achiziționat eficient vaccinuri anti-COVID, în condițiile în care acestea au avut un rol central în răspunsul la pandemie și au atras o implicare fără precedent a Uniunii Europene în achiziționarea de vaccinuri, cu costuri uriașe.
Principalele concluzii din raportul de audit al Curții de Conturi Europene privind achiziția vaccinurilor anti-COVID:
CITEȘTE ȘI: